Capitolul imagine

N-am auzit de tine până acum. Asta şi pentru că nu prea mă uit la televizor. Însă în puținele clipe când butonez telecomanda, dacă nu mă uit la desene animate sau la sport, mă uit pe antene sau pe răitar. N-am auzit de tine. N-ai imagine publică mai deloc. Interviul ăla de la Radio Găurila nu se pune. Cred că şi eu am mai mulți cititori pe zi decât are postul ăla ascultători. Până şi hipsterul de Remus Cernea a obținut o emisiune la Gâdea. Tu ce mai aştepți ?

Oprescu a câştigat acum destul de multă afişare, în urma finalei Europa League. Plus anii din spate, cu toate pseudorealizările lui.

Pe Prigoană îl ştie lumea şi fără afişe, că ăla e un fel de parodie contemporană a lui Alexandru Lăpuşneanu şi merge pe principiul: “Dacă voi nu mă vreți, intru eu cu forța la voi în case.” N-are de spus o chestie realistă referitoare la politică, dar cu nevastă-sa se poate certa oricând într-o emisiune tv.

Irinel este cel mai monden dintre toți. P-ăla nu-l cauți la emisiunile despre politică, ci în tabloide şi în revistele de can can.

Cred că am fost destul de clar.

Alte opțiuni

Prigoană mi se pare o glumă proastă. Mă uit la afişele cu el de pe stâlpi şi la propunerile pe care le are şi mă bufneşte râsul. Transport public gratuit, adunarea câinilor fără stăpân şi indemnizație 25% la căldură pentru bucureşteni. Hai să mori tu. Da’ cine crezi că te crede ? De unde ai vere tu banii ăştia ? R.A.T.B.-ul şi METROREX-ul crezi c-o să fie de acord cu treaba asta ? Păi numai să iasă Radoi şi să zică: “Mâine grevă generală, metrourile nu mai circulă !” şi să vezi cum îți țâțâie curu’ şi-ncepe să-ți albească mustața. Altfel aş vrea să votez un om care are drept slogan Plici d-aici.

Oprescu mi se pare un şmecheraş de cartier, care n-a făcut mare lucru. Podul Basarab şi Stadionul Național nu sunt în totalitate realizările lui. Construcțiile au fost începute înainte ca el să devină primar. Plus că aşa de bine s-a brenduit, că atunci când mă gândesc la realizările lui îmi vine în cap armata de moşi crăciuni şi cârnatul intrat în Cartea Recordurilor. Ah, şi pasajul de la Universitate, care înainte reprezeta un punct de relaxare, cu fast food-uri, cafenele, librării şi anticariate. Acum acolo este o florărie, o cofetărie, un xerox şi o cafenea. Ah, şi-o operă abstract formată dintr-un pătrat, un triunghi şi un cerc, flancată în toate punctele cardinale de nişte ecrane cu touchscreen ce n-au funcționat niciodată. Dar în care bani au fost băgați. Mai nou l-a montat şi pe Traian în brațe  cu-n câine maidanez, în fața Muzeului de Istorie. Halal realizări.

Bufonul curții, Irinel Columneanu, a aflat că politica este o curvă, şi cum el are succes le ele, s-a decis să-şi depună candidatura. Altă explicație nu găsesc.

De alții n-am auzit, probabil or fi mai mult sau mai puțini anonimi.

Votul meu este nul

Laurențiu mi-a zis o chestie: “Nu vota omul, votează ideile pe care le are.” Da, principiul este bun, însă aici intervin două chestii: ideile alea să fie bune, realiste si fezabile şi să nu vină din partea unui candidat PD-L. Altfel da, sunt de acord cu ideea de-a vota planurile pe care le are cineva. Până acum însă votul meu este nul.

De când mi-au dat ăştia prin lege voie sa votez, nu m-am deranjat niciodata. De acum în colo însă voi face efortul de-a merge şi de-a anula votul. Asta dacă nu am o opțiune bună.

Disclaimer

Prin acest articol nu vreau să se înțeleagă că susțin pe cineva. Am făcut un oarecare mişto de Prigoană, de Oprescu sau de Columbeanu este pentru că am avut motiv. Dacă şi Nicuşor Dan era în situația lor, fără nici un fel de jenă aş fi adoptat aceeaşi poziție. Altfel, dacă vreun partid politic doreşte reclamă pe acest blog, negociem de la nişte sute de mii de euro, moment în care le dau blogul, le iau banii, plec din țară şi trăiesc din dobândă .

0 likes

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *