Sunt invitat la tot felul de evenimente. Unele normale, altele cel puţin dubioase. Spre exemplu am fost invitat la Ziua mondiala a Respiratiei Holotropice.
Potentialul de deschidere, de vindecare, de transformare va fi extrem de ridicat, pentru ca fluxul pe care vom ”naviga” si la care ne vom racorda va fi pe masura, la fel ca anul trecut – cei care-au participat atunci stiu
Deci cum se întâmplă ? Stăm în cerc şi respirăm, închidem ochii şi ne prefacem că suntem undeva în pustiu, unde ne relaxăm şi ne imaginăm că…plm, orice ? Şi ne racordăm la energie ? Mi se pare un fel de bivolaru facts doar că nu include pipi. Eu le doresc doar să nu strănute careva, că-i debranşează pe toţi şi se duce la gară toată concentrarea. Şi o dată cu ea se duc şi banii de pe workshop. Căci da, nu-i pe gratis, ci pe bani.
Cost: 250 lei / 200 lei pentru studenti, pensionari, persoane cu venituri reduse.
Cre’ că ăla cu venituri reduse se gândeşte: “Am 200 de lei pentru următoarele 2 luni. Ce să fac, să încerc să supravieţuiesc din ei sau să-i dau unui gog, pseudo orice ar fi el, ca să mă înveţe ceva ce-am făcut din momentul în care am ieşit din mama ? Hmmm, decizii decizii.”
Hai să dăm puţin timpul înapoi şi să ne aducem aminte de Apocalipsa de anul trecut. Mai ştiţi ce isterie a fost la americani ? Mai ştiţi de preotul ăla care a făcut zeci de milioane de dolari de pe urma credulilor ? Bine, creduli este puţin spus, americanii sunt mai proşti ca noaptea.
Mi se pare că se încearcă şi la noi introducerea de căcat ambalat frumos şi livrat sub formă de…orice: “Tu nu respiri cum trebuie. Te învăţăm noi. Dar tu dă-ne nişte bani înainte.” Este fix pe principiu, doar că aici nu este nimic distructiv, ci constructiv. Chipurile.
Pe aceeaşi idee aş face şi eu Ziua mondiala a Porcului Încălţat. Îl luăm pe Ghiţă din coteţ, îl spălăm, îl primenim, îl facem gigea, îl dăm cu colonie d-aia scumpă şi-l încălţăm cu nişte gimiciu. Apoi îl plimbăm în lesă prin oraş. Cine vrea să facă poză cu el să plătească. Păi ce vrei frate, să ai amintiri cu porcul pe gratis ? ‘Te dreacu’, o dată-n an este ziua lui. Marcă nişte bani ca să-ţi faci o poză cu el. Sau dacă te interesează modelul ăsta, poate ne înţelegem la bani. Nişte mii de euro, că-i unicat, în sensul că nu-l avem decât pe el la noi. Fraţii lui stau în coteţ şi-şi aşteaptă rândul.
Vrei să vezi cât de prost este un om ? Dă-i să păzească o uşă
Referitor la articolul ăsta, cu tipul lăsăt p-afară pentru că nu avea “ţinută adecvată” (The Silver Church este cu adevărat un club de mare fiţă), chestia asta se întâmplă nu doar la intrările în discoteci, ci peste tot unde există un portar adus din Poplaca din Deal şi pus să păzească o uşă.
În prostia lui, este maximul de job pe care l-ar putea avea. Uşa pe care o păzeşte cu asemenea îndârjire este virtutea vieţii sale. Ai putea zice că asta şi-a dorit mereu: să fie paznic la o uşă. Indiferent că uşa este de la intrarea într-o instituţie, într-un club, într-un spital sau oriunde altundeva.
Exemple concrete:
- Anul trecut trebuia să mă duc cu pretina la Panduri la spital pentru un control. Era iarnă, deci ger. Era seară, deci de două ori mai ger. Nea Caisă de la poartă avea chef de caterinci: “Da’ unde vă duceţi ?”, “Da’ de ce vă duceţi ?”, “Da’ dumneavoastră de ce mergeţi cu domnişoara ?”, “Da’ ştiţi că este carantină cu gripa porcină ? Dumneavoastră (recte eo), să aşteptaţi jos, să nu urcaţi sus !”, “Da’ ia uite domnişoară, avem acelaşi nume de familie…Hăhăhă !” Nu vreţi ce spume vedeam în faţa ochilor. Şi n-am rezistat şi i-am zis ciobanului de la intrare: “Bă, vrei bani să ne laşi să intrăm să meargă să o consulte doctorul ? Nu-ţi dau. Nu mă interesează că aveţi acelaşi nume de familie, nu avem chef de glumele tale de căcat, aşa că dacă ai terminat de trecut datele de pe buletin, lasă-ne să intrăm în spital.” Da, m-am simţit mult mai bine. Şi credeţi-mă, m-aş fi simţit şi mai bine dacă prostu’ ăla de la poartă ar fi continuat să comenteze fix dampulea.
- Acum vreo 4 ani vroiam să mă duc in Expirat cu 3 prieteni. Eu aveam tricou negru, unul dintre ei avea tricou negru cu nu ştiu ce imprimeu, iar celalalt avea tricou roz. Plm, gusturile nu se discută până la urmă. Cine credeţi că rămas p-afară ? Iegzact. Pentru că avea tricou roz. Nu ai cu cine să te înţelegi, chiar nu ai cu cine. Urangutanii ăia nu au alt obiectiv în viaţă decât să te frece pe tine pe toate părţile şi într-un final să nu te lase să intri. Pentru că…NU VOR EI.
- Tot acum câţiva ani mergeam la un prieten. Care stătea într-un bloc unde era un portar, nea Tărâţă de la coada vacii. Sun la interfon, prietenul îmi dă drumul, Nae ăla de la intrare mă opreşte: “Unde mergeţi ?” Îi explic unde merg, nu mă lasă să plec. Îmi cere buletinul ca să-mi treacă datele în nu ştiu ce caiet dictando. Mno, nu sunt eu miezu’, dar nici prost nu sunt să mă legitimez în faţa oricărui lacheu pus să păzească o uşă. E ca şi cum tu, cel care citeşti acum ce scriu eu, m-ai opri pe stradă ca să mă legitimezi. Mi se pare normal să mi se ceară datele când intru într-o instituţie publică, nu când intru într-un bloc de locuinţe.
Prin urmare dragii mei, mare e grădina Domnului şi mulţi proşti şi-au făcut loc prin ea. Printre cei mulţi se află şi imbecilii puşi pe post de portari. Pentru că asta sunt în esenţă, nişte portari. Apără uşi. Şi nu, nu am nimic cu meseria lor, din potrivă. Atât timp cât nu fură iar banii sunt câştigaţi cinstit, trăiască. Dar nu pot frate să nu-l fut în gură când văd că pretenţiile lui se ridică la nivel de: “Ia uite bă cine sunt eu şi ce poziţie şmecheră am. Păzesc o uşă iar dacă nu vreau, tu nu treci dincolo.”
Leave a Reply