Rolul tatălui în familie

Mi se pare că la ora actuală, în secolul 21 fiind, taţii încă trăiesc în universul paralel muncă-televizor/computer-bere-fotbal-etc. Uitându-mă în parcuri, în grupuri de cunoştinţe sau pe net, de prea multe ori mamele duc singure tot greul familiei în vreme ce soţul crede că singurul lucru pe care trebuie să-l aducă în casă este un salariu.

Fără niciun fel de ifose feministe, vă spun că tatăl este la fel de important în educaţia şi creşterea unui copil ca şi mama. Poate chiar mai mult. Pentru că de foarte multe ori mamele se lasă guvernate de emoţii şi de hormoni şi uită să-şi ancoreze copiii în realitate. Şi pentru fete, ca şi pentru băieţi, implicarea tatălui în activităţile familiei aduce un plus de stabilitate şi un nivel de siguranţă ridicat. Siguranţa că există o persoană puternică pe care te poţi baza atunci când mama îşi smulge părul din cap (şi mamele din zilele noastre o fac prea des) există tata care să menţină barca la suprafaţă. O plimbare în parc cu tata e de cele mai multe ori mult mai interesantă. La fel şi povestea de seară citită de tata şi baia. Un tată care pictează unghiile unei fetiţe cu ojă e adorabil, iar un tată care spală vasele educă atât un băiat, cât şi o fată. Băiatul pentru a şti că responsabilităţile într-o familie sunt multe şi variate şi fata pentru a şti că un soţ nu e doar o maşină de bani şi un depozit de bere.

Implicarea tatălui în discuţii şi decizii e benefică pentru că aduce o altă perspectivă; copiii ar trebui încurajaţi să ceară sfaturi şi de la tată în egală măsură. Taţii pot la fel de bine să meargă cu fetiţele să aleagă rochia de serbare ca şi cu băieţii la antrenamentul de fotbal.

Nu în ultimul rând, un tată implicat în propria familie va transforma femeia din mamă şi slugă în mamă şi soţie. Pentru că o căsnicie şi o familie unită se pornesc din dragoste, dar se întreţin cu respect.

Recompensele în bani și copiii

Uneori, când cei mici fac niste chestii de care noi, adulții, suntem foarte mândrii simțim nevoia să-i recompensăm cu ceva mai mult decât o laudă sau o mângâiere. Una e să-i facă curat în camera lui și alta e ca după ce termină la el să aranjeze și toate cărțile din biblioteca după autori si edituri. Una e să-și facă lecțiile lui și alta e să-l vezi că-l meditează și pe puștiul de vis-a-vis. Una e să-i ceri să meargă la magazinul din colț să-ți ia bulion și alta e să vină să-ți aducă și rest. Ok, asta cu restul am exagerat-o, de obicei copiii aduc tot restul, dar se uită atent atunci când îl iei poate, poate uiți ceva în palma lor.

Oricât de mândrii am fi de ei, părerea mea este că înainte de a fi tentați să le oferim bani pentru faptele lor bune, ar fi bine să luăm în calcul alte premii. Cum ar fi, de exemplu, ce credem noi că și-ar cumpăra ei de banii pe care inițial am fi tentați să-i oferim. Dacă noi credem că-și va lua o ciocolată, ar fi indicat ca în loc de bani să-i oferim o…ciocolată. Dacă bănuim că-l interesează un joc, o carte, o prăjitură, ideal este să-i oferim noi, direct, ceea ce-și dorește.

Parerea mea este că recompensarea copiilor cu bani ar trebui introdusă undeva pe la 12-13 ani, și chiar și atunci, sau mai ales atunci, urmărit cursul acelor bani. Eventual oferit chiar un buget saptamanal și urmărit cum îl gestionează copilul. Dar asta vom discuta într-un articol separat legat despre cum îi învățăm valoarea banilor.

Deocamdată noi am procedat așa: dacă fetele citesc o carte şi sunt în stare să mi-o povestească, mergem la un loc de joacă care lor le place mult. Tot ca şi recompensă primesc hainele care le plac sau cărţi pe care altfel nu le-aş lua, gen “Cum sa devin populara” sau mai ştiu eu ce.

Sunt multe lucruri pe care copiii mei le fac fără nicio răsplata materială imediată. Ele ştiu că de învăţat, învaţă pentru ele şi se bucură de fiecare rezultat bun obținut. Mai ştiu şi că e musai să fie politicoase, să-i ajute pe ceilalţi copii sau să-şi ţină ordine în cameră. Asta cu ordinea nu prea le reuşeşte dar perseveram, aplicăm pedepse…

Subiectul ăsta este vast. Ideea, pe care am vrut să o aduc în discuție azi, este că recompensarea faptelor bune este importantă, însă până la o vârstă e bine ca ea să nu implice direct banii.

5 likes

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *