ÎNFIINŢAREA UNEI PLANTAŢII DE PAULOWNIA

Procesul de la naşterea şi până la tăiere copacului Paulownia este prezentat în imaginile de mai jos.

Primul pas este înmulţirea la laborator. Plantele mici nu pot fi plantaţi încă în aer liber, mai întâi ajung în seră, şi numai când s-au obişnuit treptat cu mediul exterior, vor putea fi plantaţi în exterior. Sunt crescuţi până la vârsta de un an, şi după ce au fost scoşi din pământ, le este tăiat vârful, sunt clasificaţi conform diametrului, şi împachetaţi.

Când sunt împachetaţi, dacă vor fi depozitaţi mai mult timp, pe rădăcinile puieţilor cu vârful tăiat, se va aplica hidrogel, şi astfel aceştia vor putea fi depozitaţi chiar mai multe săptămâni, sau transportaţi, fără ca calitatea lor să se deterioreze.

Primul pas al înfiinţări plantaţiei este pregătirea terenului, aratul, discuirea, etc. Urmează stabilirea locului gropilor în matricea corespunzătoare (4×4, 5×5 – matricea generală pentru exploatarea la vârsta de patru, respectiv opt ani), şi săparea gropilor, sau forarea mecanică a acestora.

Mşina de forat în sol care se vede în galeria foto realizează gropi cu diametrul de 60 cm şi cu adâncimea de 80-100 cm, pentru ca rădăcinile puieţilor de Paulownia de un an să se poată dezvolta optim, şi să se întărească rapid, deja în prima perioadă. Gropile, pot fi săpate desigur şi manual, însă în cazul unei plantaţii de mai multe hectare, utilizarea unei maşini de forat în sol este aproape inevitabilă.

În gropile săpate se va pune 100 de grame de îngrăşământ artificial, , sau 10 kg îngrăşământ natural de vită. Se recomandă să se pună încă 20 de grame de hidrogel în pământ, deoarece în primii trei ani, plantele sunt în general udate, în scopul creşterii cât mai rapide. Necesarul de apă în lunile de vară este de cca 50 litri/copac, însă cu hidrogel, numai jumătatea acestei cantităţi.

În primul an, sau în primii doi ani, îndepărtarea buruienilor din jurul copacilor este importantă, mai târziu acest lucru nu mai este chiar atât de important. Dacă există copaci, care nu ating în primul an înălţimea de doi metri, se va tăia la nivelul solului, şi în anul următor va atinge în medie patru metri.

Este important, să îndepărtăm crengile laterale ale copacilor până la înălţimea de cca doi metri, ca să obţinem un trunchi drept, frumos. Deasupra frunzelor aceştia pot fi rupţi. Se va avea grijă, să nu se rupă frunzele, pentru că altfel vor rămâne urme pe trunchi, care pot reduce valoarea acestuia. Dacă vom utiliza frunzele ca furaje pentru animale, atunci acestea se vor tăia la trunchi.

Arborii de patru-opt ani, după tăiere, se vor prelucra la faţa locului sau în fabrica de cherestea, şi pot fi vânduţi ca materie primă pentru mobilă sau pentru construcţii, iar Paulownia îşi începe ciclul următor. Copacul crescut de pe rădăcina veche în patru respectiv opt ani poate fi tăiat din nou, fără orice altă investiţie.
Grija suplimentară de la început va fi compensată generos pe termen lung.

ISTORIA COPACULUI PAULOWNIA

Cum este posibil, că în toţi anii care au trecut, am oprit câteodată uimiţi, ne-am minunat în curţile unora la câte un uriaş copac Paulownia, care era în flori, de auzit însă nu am auzit de el?

Cum a ajuns acest copac minunat tocmai acum în centrul interesului unor ţări, printre care şi a României? Răspunsul este simplu, aproape banal. Acum şi-a dat seama omenirea, că pădurile distruse, emisiile extrem de ridicate de dioxid de carbon, duc inevitabil la distrugerea treptată doar rapidă a planetei. Interesul pentru reciclarea terenurilor poluate de industrie, legarea cantităţii imense de dioxid de carbon, şi cererea în creştere pentru plante energetice, au făcut necesare descoperirea unor alternative noi.

O astfel de alternativă promiţătoare este şi copacul Paulownia. Acest arbore cu creştere rapidă, dotat cu o coroană voluminoasă, a pornit la drum din China, spre a cuceri lumea. În timp ce cantitatea de păduri scădea intensiv, iar numărul populaţiei creştea, cererea pentru lemne de foc şi pentru construcţii creştea proporţional.

A devenit necesară stimularea şi sprijinirea silviculturii. În China, au recunoscut oportunităţile ascunse în copacul Paulownia (sau numele științific: Paulownia tomentosa), şi au împădurit cu această specie milioane de hectare de terenuri.
În Europa s-a răspândit prin intermediul Franţei, şi interesant este faptul, că aici nu a sosit din China, unde îşi are originile, ci din Japonia. Acum câteva decenii, seminţele sale uşoare erau folosite pentru ambalarea obiectelor de porţelan, aşa a ajuns printre altele şi în Statele Unite ale Americii, unde a început apoi să se răspândească agresiv. Aici a făcut obiectul multor cercetări, şi cercetările care au durat mulţi ani, au relevat imensele oportunităţi ascunse în copacul Paulownia.

În România, până în 2011 au existat numai câteva exemplare, care în special datorită fructului său interesant şi a coroanei minunate, voluminoase, serveau ca ornamente ale parcurilor sau ale arboreţilor.
În ultimii ani au fost iniţiate diferite cercetări, care au ţintit o variantă înnobilată a copacului Paulownia, copacul de smarald.

Obiectivul cercetării este determinarea comportamentului acestei plante aici, în România, dacă produce sau nu în condiţiile locale cantitatea aşteptată.
Arborele Paulownia din China are 11 variante care s-au răspândit peste tot în lume. Printre caracteristicile sale avantajoase se numără creşterea rapidă, puterea calorică ridicată, utilizabilitatea bună în industria mobilei, şi nu în ultimul rând, posibilitatea de a fi cultivată în soluri de calitate inferioară, capacitatea mare de absorbţie a dioxidului de carbon, şi astfel rolul de regularizare a climei.

0 comments
0 likes
Prev post: PAULOWNIA SHAN-TONG – Copac pentru CheresteaNext post: Mihaela Marian, drept la replică

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *