Rețelele de mame sunt fantastice! Într-o lume asaltată de sfaturi date inclusiv de mecanicul de la service-ul din colț care îți spune să-i mai pui o căciulă în cap copilului, să nu-l scoți afară până la botez decât cu o pânză pe față sau eu mai știu ce alte minunății , ai mare nevoie să afli experiența altor persoane care au mai trecut prin așa ceva. Fără a putea lua locul unui specialist în domeniu, rețelele de mame, vă spun, mie mi se par fascinante și teribil de utile.
Conexiunile se fac rapid și cu o ușurință uimitoare, fie că ești la locul de joacă unde toată lumea intră în vorbă cu toată lumea, fie că ești pe net unde mame din toate colțurile lumii se unesc ”proletar” și poți afla orice, de la ragade (don’t ask), până la soluții pentru colici, cel mai bun magazin cu banane bio sau pro și contra grădinița particulară și cea de stat.
Dacă arunci în eter o întrebare vei găsi imediat o groază de răspunsuri din care să cerni și să alegi varianta care ți se potrivește, ca să nu mai spunem de vorbele bune și susținerea morală de care ai mare nevoie atunci când cel mic decide să facă o nouă criză de tantrum cu tăvăleli pe jos și urlete sau, hei, ”doar” să picteze pereții sufrageriei… Să vezi că și alte mame au trecut prin asta și cum s-au (ori nu ”s-au”) descurcat e de neprețuit.
Pe mine toate acestea m-au ajutat enorm și sunt principalul motiv pentru care mă alătur acestei comunități. Numele meu este Alina și vă voi povesti despre lucrurile pe care le descopăr în fiecare zi alături de copilul meu în cursa noastră către 18 ani și mai mult (cumva îmi imaginez că la 18 ani se termină misiunea mea, deși știu că nu e așa, dar șșșștttt, am nevoie și eu de un deadline, ok?
Pe măsură ce cresc, cresc şi greutăţile?
Tot aud de la alţii să mă bucur de copii acum, cât sunt mici, deoarece, pe măsură ce cresc, cresc şi greutăţile, iar cea mai grea parte în creşterea şi educarea unui copil este adolescenţa. Nu ştiu cât e de adevărat, însă eu cred că, totuşi, cel mai dificil e acum, cât sunt mici, şi, dacă-i formezi ok acum, nu vei avea mari probleme cu ei în adolescenţă.
Se spune că din cauza anturajului, adolescenţii o pot lua foarte uşor pe căi greşite. Nu şi dacă îi înveţi de mici cum şi ce fel de prieteni să-şi aleagă, zic eu. De mici, ei se confruntă cu tot felul de probleme, pentru că, la ei, şi grădiniţa este o mică societate. Copilul trebuie ajutat de mic să-şi dezvolte calităţile şi să discearnă între bine şi rău.
Părinţii trebuie să fie buni observatori şi să vadă care este cea mai bună metodă de comunicare cu copilul lor, pentru că fiecare copil e diferit, iar comunicarea este esenţială. Copilului sau adolescentului nu trebuie să-i fie teamă de reacţia părintelui şi să-i spună orise, ca unui prieten apropiat, care-i dă sfaturi bune.
Unii spun că adolescenţa e perioada cea mai dificilă pentru că atunci apare prima iubire etc. Ei, vreau să vă spun că fiică-mea de 4 ani s-a îndrăgostit până caum de vreo 5 ori, şi-mi povesteşte în fiecare zi problemele ei sentimentale. “Deh! E prea mică! Ce ştie ea?” ar zice unii. Dar vă spun eu că trebuie tratată cu seriozitate fiecare “problemuţă” de-a lor, pentru că ei învaţă din orice.
Leave a Reply